În urmă cu ceva timp, am postat câteva imagini cu exteriorul Teatrului Național din Iași.
De curând, am fost la o piesă de teatru care s-a jucat în Sala Mare a Teatrului Național și, până la începerea acesteia, admirat și fotografiat (cu telefonul) reprezentările sculpturale sau picturale și detaliile încântătoare.
Sala Mare are 750 de locuri și este organizată în stal, loje şi balcon și încântă privirea prin rafinamentul, fantezia şi somptuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo.
De la balcon, am putut admira îndeaproape candelabrul din cristal de Veneţia care lumina feeric, cu cele peste 100 de becuri ale sale.
Plafonul are ca tematică Povestea, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe şi îngeri încadraţi de o stucatură rococo.
Nu știu dacă sunt și alte săli de teatru din țară la fel de frumos împodobite, dar cu siguranță cea din Iași este memorabilă și poate impresiona pe orice iubitor de frumos.
Mai multe despre Teatrul Național din Iași puteți afla aici.
Splendid arata sala! Adevarata capodopera de arta!
Cred ca atmosfera din sala este una luxurianta!
O seara minunata si-o noua saptamana excelenta iti doresc, Gabi! 🙂
Atmosfera sălii îmbie parcă iubitorii de teatru sau operă să poarte o tinuta specială și elegantă pentru fiecare reprezentație și face ca seara respectivă să fie cu atât mai memorabilă și să își dorească să revină cât mai curând. O zi frumoasă! 🙂
Deosebit de frumoasa! Iasiul ramane unul din marile centre de cultura ale Romaniei.
Chiar dacă nu mai este ce era odată, Iaşul este într-adevăr un oraş cultural: teatru, operă, biserici, mănăstiri, muzee, monumente istorice, biblioteci, galerii de artă şi anticariate. Păcat că acestea sunt umbrite de craterele din străzi, clădirile aflate perioade îndelungate sub schele, șantiere eterne, lipsa unor edili responsabili și gospodari etc. Cred că Sibiu, Brașov, Cluj, Timișoara sunt mult peste Iași, nu doar la capitolul cultură. Noroc că în Iași mai sunt astfel de repere, precum Teatrul Național, care, de altfel, a stat și el foarte mult timp sub schele.
Mai exista un teatru poate la fel de frumos,”Maria Filotti” Braila’.
Îmi pare bine să aud asta! Poate voi apuca vreodată să trec pe acolo!