Excursie pe Ceahlău – august 2013

„Acest munte te cheama, te atrage de la departari de sute de kilometri: din inima Transilvaniei, de pe muntii Vrancei, de pe meleagurile lasilor, ca si de pe culmile Calimanului si in chemarea lui este atata vraja si ademenire, ca cele mai slabanoage picioare capata aripi si insufletire de drum. Atata farmec si maretie iti impartaseste acest munte incat as putea spune ca cine nu l-a urcat intr-o zi senina, nu stie ce inteles cuprinde cuvantul: sublim” (C. Matase, Calauza Judetului Neamt, Piatra Neamt, 1929).

Am reușit să ajung și anul acesta pe Ceahlău, chiar dacă nu de Ziua Muntelui Ceahlău (06 august), ci două zile mai târziu. Vremea a fost excelentă, pe munte nu era foarte aglomerat, iar excursia a meritat din plin. De data aceasta, am plecat din Stațiunea Durău, pe traseul spre Cabana Fântânele – Piatra Lată – Panaghia – sub Vârful Toaca – Cabana Dochia. Noaptea, la cort, am admirat bolta cerească, pe care se vedeau foarte bine stelele și chiar am încercat să fotografiez câteva. Am avut chiar  șansa să văd multe stele căzătoare și, cu greu, am părăsit acest spectacol și m-am băgat la somn.

In zori, am urcat pe vârful Toaca (1904 m), unde am admirat răsăritul de soare și Umbra Piramida, despre care nu o să insist, deoarece am vorbit despre ea în alte articole.

Pe drumul de întoarcere, mult mai lung, pe un traseu cu grad crescut de dificultate, interzis iarna, am trecut pe la Cascada Duruitoarea, o impresionantă și frumoasă cădere de apă de aproximativ 25 de metri, situată la altitudinea de 1.270 m. Inainte de a ajunge la cascadă, am trecut pe lângă mai multe pârâiașe, aflate în decoruri de vis.

In drumul spre Iași, am trecut pe la Zimbrăria Dragoș Vodă din Târgu Neamț, unde sunt puține animale, printre care, evident, zimbri, câteva păsări, cerbi și căprioare, un pui de lup și un urs. Nu mi-a plăcut deloc cum era ținut ursul în captivitate, într-o cușcă foarte mică,  s-ar fi putut găsi pentru el o altfel de împrejmuire, să-i fi dat o libertate mai mare de mișcare. Mi s-ar părea normal să nu ai voie să ții în captivitate astfel de animale, dacă nu poți să le asiguri condiții cât de cât suficiente și dacă le faci să sufere.

Una peste alta, pentru mine a fost o excursie reușită  în Ceahlău, chiar dacă foarte obositoare și sper să revin pe aceste locuri cât de curând.

Pentru a vedea imaginile mărite, click pe acestea.