Plimbare pe vf. Omu


Titlul nu este deloc deplasat, chiar dacă este vârful muntos clasat al unsprezecelea între vârfurile muntoase din România (2505 m), este foarte accesibil.
Încă din camera de hotel, imaginea munților pe care urma să ajungem m-a entuziasmat, iar vremea se anunța perfectă.
Plimbare pe vf Omu 01
Din Bușteni, cele mai cunoscute trasee pe care se poate ajunge pe Platoul Bucegilor, și apoi continua spre Vf. Omu sunt Jepii Mici și Jepii Mari. Intenționam peste două zile să urcăm pe vf Negoiu din Munții Făgăraș, așa că am zis să ne menajăm picioarele și să urcăm pe platoul Bucegilor cu telecabina. Fiind week-end, mă așteptam să fie aglomerat, așa că am ajuns cu jumatate de ora inainte de punerea în functiune a telecabinei.
Plimbare pe vf Omu 02
Mult prea tarziu, se pare, tot am avut de așteptat cam două ore în căldură până am apucat să intrăm în telecabină. În timp ce urcam, am observat că deja coada se mărise considerabil.
Plimbare pe vf Omu 03
Sus, pe platoul Bucegilor, era mult mai răcoare și, în plus, totul era învăluit în ceață. Am trecut rapid de Babele și Sfinxul, unde lumea se îngrămădea la poze sau încerca să se cațere pe stânci și am luat-o pe un traseu marcat cu bandă galbenă spre Vf. Omu. Este un traseu foarte ușor, de platou, și chiar nu cred că poate pune probleme cuiva. Poate mult prea accesibil, de vreme ce este parcurs și de tineri în teniși sau bicicliști.
În curând s-a ridicat ceața și ne-am putut bucura de priveliștea munților Bucegi.
Plimbare pe vf Omu 04

Plimbare pe vf Omu 05

Plimbare pe vf Omu 06

Plimbare pe vf Omu 07

Plimbare pe vf Omu 08

Plimbare pe vf Omu 09

Plimbare pe vf Omu 10

Plimbare pe vf Omu 11

Sus, pe platou, am făcut o binemeritată odihnă și o baie de soare, bucurându-ne de senzația de fi deasupra norilor. În depărtare, se vedea Vârful Costila (2490 de metri), pe care voi urca tura viitoare, când ajung prin zonă.
Plimbare pe vf Omu 12

Plimbare pe vf Omu 13

Plimbare pe vf Omu 14

Plimbare pe vf Omu 15

Plimbare pe vf Omu 16

Plimbare pe vf Omu 17

Plimbare pe vf Omu 18

La întoarcere, platoul Bucegilor arăta ca un bâlci de prost gust, era plin de fum de la cei cu porumb fiert și kurtos. Nu am mai avut chef să așteptăm să ne ia telecabina, așa că ne-am hotărât să coborâm muntele pe jos. Bine, dar pe ce traseu? Un băiat care părea un obișnuit al locului, ne-a dat soluția, traseul Jepii Mari, spunea el, este mai scurt și mai accesibil, însă Jepii Mici este mai spectaculos, chiar dacă trebuie să avem grijă de urși. Bineînțeles că am ales să coborâm pe Jepii Mici, un traseu, de altfel, periculos, recomandat doar celor care au experiență pe munte…

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Plimbare pe vf. Omu&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s