Lacul Roșu


Un loc deosebit, care merită vizitat cât mai des, este Lacul Roșu. Este situat pe Valea Bicazului, lângă Cheile Bicazului, la o altitudine de 980 m, între versanții Munților Suhardul Mare (1504 m) și Suhardul Mic (1362m), către N-NV și Muntele Ghilcoș (1407 m), spre SE. Are o formă de L, este adânc de 10 m (adâncimea maximă fiind de 10,5 m), având o suprafață de 12,7 ha și o circumferință de 2830 m.


Lacul s-a format relativ recent, în vara anului 1837. În urma ploilor abundente, o mare cantitate de moloz stâncos pe versantul nordic al Stâncii Ucigașului a alunecat, blocând drumul Pârâului Bicăjel. Apa s-a acumulat formând un lac de baraj natural.
Numele de Lacul Roșu provine de la gresia roșie terțiară, transportată de Pârâul Roșu care a vopsit în roșu împrejurimile până la lac. Lacul, din păcate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportată de pârâurile afluente (Roșu, Licaș, Oii, Suhard și Ghilcoș). Există opinii potrivit cărora lacul va mai exista până în jurul anului 2100, dacă autoritățile nu vor dispune executarea unor baraje pe afluenții lacului.

O vedere foarte frumoasă asupra Lacului Roșu o puteți vedea de pe Vârful Suhardul Mic, unde puteți ajunge pe un traseu marcat cu triunghi albastru – Centrul staţiunii Lacul Roşu (967 m) – Vila Bucur (990 m) – Cabana Suhard (1091 m) – Şaua Suhard (1202) – Vf. Suhardul Mic (1345 m). Lungimea traseului este de 1 1/4 ore, iar distanţa de parcurs este de 3 km.

Puteți începe traseul din faţa Restaurantului Lacul Roşu, primii 200 m se parcurg pe DJ 12/C, apoi se traversează podul Bicazului. Puţin mai departe de Vila Bucur drumul asfaltat se termină, până la Cabana Suhard se urcă pe un drum de macadam. De aici poteca te conduce sub peretele sudic al Suhardului Mic, de unde pornesc traseele de alpinism. Poteca urcă în şaua Suhardului. Din şaua Suhardului, ajungi într-o pădure, apoi, după 400 m urcuş abrupt, ai urcat pe platoul Suhardului Mic. De aici ai o vedere de o frumuseţe rară asupra staţiunii, braţului din Valea Oii a Lacului Roşu, şi vârfurile din jur. Cu puţin noroc, poți întâlni şi capre de munte.

Un alt punct de atracție poate fi și o plimbare cu barca pe lac, însă ocolirea cioturilor care ies din apă poate fi destul de dificilă. Pe lac sunt și multe rațe sălbatice, care nu îți vor refuza firimiturile de pâine.

Pentru doritori, este amenajată și o zonă de campare sau vă puteți caza la una din pensiunile din zonă. Dintre mâncărurile tradiționale, un păstrăv la grătar poate fi opțiunea cea mai bună, de asemenea puteți încerca vestitul kurtos kalacs.
Având în vedere că foarte aproape se află și Cheile Bicazului, Lacu Roșu poate fi o destinație ideală de vacanță.

Tradiția populară păstrează două legende referitoare la originea lacului :

“Odata trăia în Lazărea o fată de o frumusețe rar întâlnită, care se numea Estera. Aceasta s-a dus odată la târg la Gheorghieni. A intrat acolo un flăcău voinic care se lua la trântă și cu ursul. Cum s-au văzut, s-au și îndrăgostit, iar flăcăul a rugat fata să-i fie mireasă. Dar cununia nu s-a putut face, căci flăcăul a fost luat în armată. Fata îl aștepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, stătea ore în șir, în nădejdea că se va întoarce alesul inimii sale. Aceasta cânta atât de trist, încât auzind-o, se înduioșau și munții . Era într-o duminică după-amiază, când, trecând pe acolo, a fost văzută de un tâlhar, care, repezindu-se la ea, a ridicat-o în șa, zburând ca vântul spre Suhardul Mic, între stâncile cu o mie de fețe unde locuia. Tâlharul i-a promis fetei aur și argint, numai să-l îndrăgească, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta își pierdu răbdarea și vru s-o oblige să se căsătorească cu el. Atunci Estera a strigat către munți implorîndu-le ajutorul, iar stâncile cuprinse de strigătele îndurerate au răspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torențială, măturând tot ce întâlnea în cale.
Acolo au ramas sub fărămâturile stâncilor fata și tâlharul, iar apoi acolo s-au adunat apele munților, formând Lacu Roșu (Ucigașul).”

2. O a doua legendă spune că : “Pe pajiștea dintre versanții munților a fost o stână. Ciobanii, văzând apropierea furtunii, au încercat să se refugieze, dar Muntele Ucigaș, dărâmându-se, i-a îngropat împreună cu oile.“

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s